DATA: 26.11.2010
CLASA: a VIII-a C
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Şcoala Generală “Take Ionescu”
PROPUNĂTOR: Stoicănel Mădălina Roxana
ARIA CURRICULARĂ: Om şi Societate
OBIECTUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Istoria Românilor
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Ţările Române şi statele vecine între diplomaţie şi conflict
TEMA: Politica de cruciadă a voievozilor români: Vlad Ţepeş
TIPUL LECŢIEI: dobândire de noi cunoştinţe
LOCUL DE DESFĂŞURARE: sala de clasă
TIMP: 50 minute
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:
1.1. să identifice duratele variate ale timpului istoric;
3.2 să realizeze tabloul unei perioade istorice identificând schimbările intervenite;
4.1 să utilizeze semnificaţia unor termeni istorici în funcţie de context;
4.3 să folosească în contexte noi termenii istorici învăţaţi.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1) să definescă şi să utilizeze termenii: tribut, reînscăunat, oastea mică, oastea mare;
O2) să precizeze anii în care au avut loc luptele antiotomane ale lui Vlad Ţepeş;
O3) să prezinte legende din timpul domiei lui Vlad Ţepeş.
STRATEGIA DIDACTICĂ:
Metode: discuţia, conversaţia, explicaţia;
Mijloace: tabla şi creta, manualul, fişe de lucru;
Forme de organizare: frontală, individuală.
EVALUARE:
BIBLIOGRAFIE:
- Viorel Lazăr, Viorel Lupu, Istoria Românilor, clasa a VIII-a, Editura Teora, Bucureşti, 2009
- Ion Stăvăruş, ,,Povestiri medievale despre Vlad Ţepeş- Draculea”, Editura Univers, Bucureşti, 1978
Pagina 2
Vlad Ţepeş
I. Originea lui Vlad Ţepeş
S-a născut în cetatea Sighișoara din Transilvania, ca fiu al lui Vlad al II-lea Dracul și al unei nobile transilvănene. Tatăl său, Vlad Dracul, a dobândit acestă poreclă prin faptul că a fost investit cu ordinul de cavaler cruciat al Dragonului pentru merite în apărarea creştinismului împotriva păgânilor. De la acest simbol a derivat numele Dracul, fiu său, Vlad al II-lea, a fost numit Drăculea, adică ,,fiul Dracului”
Tatăl său, Vlad al II-lea Dracul, fusese primit în Ordinul Dragonului. Ordinul - care poate fi comparat cu cel al Cavalerilor de Malta sau cu cel al Cavalerilor Teutoni - era o societate militaro-religioasă, ale cărei baze fuseseră puse în 1387 de Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei (mai târziu împărat al Sfântului Imperiu Roman) și de cea de-a doua soție a sa, Barbara Cillei. Simbolul Ordinului era un dragon, iar scopul era apărarea creștinismului și cruciada contra turcilor otomani. Datorită apartenenței sale la Ordinul Dragonului, tatăl lui Vlad Țepeș era supranumit Dracul. La rândul său, Vlad va fi înnobilat în numărul membrilor Ordinului Dragonului în 1431 la Nürenberg de către Sigismund de Luxemburg. La scurt timp însă, în 1436, numele lui va fi șters de pe lista cavalerilor deoarece în anul 1432, la numai un an de la înnobilare, contrar statutului creștin al Ordinului care avea ca scop protejarea creștinătății de păgâni, în speță de amenințarea otomană, Vlad i-a condus personal pe turcii care au asediat și incendiat Cetatea Severinului, fiind uciși toți cavalerii teutoni din cetate, care luptau împotriva pericolului otoman. Tot în 1432 în fruntea acelorași turci, folosindu-se prin viclenie de titlul de cavaler al Ordinului, Vlad ordonă deschiderea porților Cetății Caransebeșului care, ascultând porunca, va fi incendiată și jefuită de aceiași turci conduși de Țepeș, jaf și pustiire care se va întinde în întregul sud al Transilvaniei, turcii retrăgându-se cu prăzi și robi nenumărați la sud de Dunăre.
Porecla Țepeș i s-a atribuit de pe urma execuțiilor frecvente prin tragere în țeapă pe care le ordona. Chiar turcii îl denumeau Kazikli Bey, (Prințul Țepeș). Acest nume a fost menționat pentru prima oară într-o cronică valahă din 1550 și s-a păstrat în istoria românilor.
A fost căsătorit de trei ori: întâi cu o nobilă din Transilvania - Cnaejna Bathory a Transilvaniei, apoi cu Jusztina Szilagyi a Moldovei și apoi cu Ilona Nelipic a Valahiei, verișoară a lui Matei Corvin
II. Politică internă
Vlad Ţepeş a domnit:
-toamna anului 1448
-perioada cuprinsă între 1456-1462
-noiembrie, decembrie 1476
După moartea lui Iancu de Hunedoara, rolul de apărător al creştinătăţii la Dunărea de Jos a fost asumat de Vlad Ţepeş, domnul Ţării Româneşti, se înscăuneză cu ajutorul boierilor Drăculeşti, în august 1456, după ce-l înfrânsese pe Vladislav a II-lea, predecesorul său.
Domnia lui Vlad Ţepeş a început în condiţiile luptelor pentru tron dintre fracţiunile boiereşti şi amestecul turcilor. De aceea, întreaga politică internă a lui Vlad a fost orientată spre întărirea autorităţii domneşti şi încetarea luptelor interne.
Primele măsuri luate în vederea întăririi autorităţii sale au fost îndreptate împotriva pretendenţilor la tron şi a boierilor care îi susţineau: executarea multora dintre boierii potrivnici şi care complotau pentru a-l detrona şi ucide. A intrat în conflict cu negustorii saşi din Transilvania, care îl sprijineau pe unul din pretendenţii la domnie şi nu le-a mai reînnoit privilegiile comerciale.
Vlad Ţepeş s-a îngrijit şi de intărirea instituţiilor statului: a reorganizat Sfatul domnesc în care a numit boieri, oşteni cu dregătorie şi orăşeni, a creat o nouă dregătorie-armaşul-care îndeplinea hotărârile judecătoreşti, păzea temniţele şi executa vinovaţii.
A organizat oastea domnului, prin crearea unei oaste mici şi oaste mari a ţării. Oastea mică era formată din mercenari, osteni şi curteni devotaţi lui. Garda sa personală era formată din luptători încercaţi, care ştiau a mânui armele vremii, dar şi pe cele de foc. Oastea mare era fomată din ţăranii şi cetele boierilor credincioşi.
Vlad Ţepeş a rămas în amintirea poporului şi prin măsurile luate împotriva hoţilor, tâlharilor la drumul mare, a celor vinovaţi de dezordine în ţară, pedeapsa fiind tragerea în ţeapă.
III. Politica externă
În 1457, Ţepeş a acordat sprijin lui Ştefan cel Mare, la înscăunarea sa ca domn al Moldovei.
În 1459, papa Pius al II-lea încearcă să relanseze cruciada împotriva turcilor.
În înţelegere cu regele Ungariei, Matia Corvin, Vlad Ţepeş refuză plata tributului. Sultanul nu reacţionează imediat şi în 1461 îl trimite pe Hamza, paşa de Vidin în Ţara Românească pentru a-l prinde prin vicleşug pe Vlad, însă acesta îl prinde şi îl trage în ţeapă împreună cu soldaţii săi.
În iarna anului 1461-1462, Vlad atacă şi alungă turcii din cetatea Giurgiului, iar apoi trece Dunărea şi eliberează cetăţile Dârstor, Turtucaia,Rusciuc.
În aprilie 1462, Mahomed al II-lea începe marea campanie împotriva Ţării Româneşti, în tabara turcească fiind şi fratele său, Radu cel Frumos. Vlad se retrage, pustiind teritoriul şi hărtuind adversarul. În noaptea de 16/17 iulie, în apropiere de Târgovişte, Vlad atacă tabara turcească prin înşelăciune : o parte din oştenii săi se deghizează în turci şi astfel turcii sunt atacaţi şi din exteriorul, şi din interiorul taberei. Turcii sunt nevoiţi să se retragă.
În Ţara Românească, Vlad este înlocuit de către boieri cu fratele său, Radu cel Frumos. Vlad este nevoit să se retragă în Transilvania, dar este închis la Buda, timp de 14 ani, de către Matia Corvin care crede în nişte scrisori false privind o înţelegere între domnul muntean şi sultan.
Creşterea pericolului otoman îl determină pe Matia Corvin să-l ajute pe Vlad să recucerească tronul Ţării Româneşti, în 1476. Din păcate, Vlad Ţepeş domneşte două luni, fiind ucis în urma unui complot al boierilor într-o luptă, în decembrie 1476 sau ianuarie 1477.
Legende şi mituri despre Vlad Ţepeş
Există multe povestiri și anecdote despre Vlad al III-lea Drăculea. Era recunoscut pentru ambiția de a impune cinstea și ordinea. Aproape orice infracțiune, de la minciună și furt până la omor, putea fi pedepsită prin trasul în țeapă. Fiind sigur de eficacitatea legilor sale, Vlad al III-lea a lăsat, se spune, o cupă de aur la vedere, în piața centrală din Târgoviște. Cupa putea fi folosită de călătorii însetați, însă trebuia să rămână la locul ei. Conform surselor istorice, în timpul domniei sale cupa nu ar fi fost niciodată furată și ar fi rămas aproape nefolosită.
Vlad al III-lea ținea de asemenea ca toți locuitorii țării să muncească și să fie utili comunității. Îi privea pe bolnavi, vagabonzi și cerșetori ca pe niște hoți. Ca urmare, într-o zi toti vagabonzii şi bolnavii din Țara Româneacă au fost invitați la curtea domnească din Târgoviște, la un ospăț. După ce au mâncat și au băut, domnitorul i-a întrebat dacă ar vrea să nu mai fie niciodată săraci. După ce a primit un răspuns afirmativ, a ordonat ca hala să fie închisă și incendiată. Nimeni nu a supraviețuit.
O altă poveste spune că doi călugări sosiți în Țara Românească l-au vizitat pe Vlad la castelul său. Călugării îi cunoșteau reputația și, când el le-a cerut părerea despre domnia sa, au răspuns fiecare în mod diferit. Unul a spus că Vlad era aspru, dar era prinț, în vreme ce celălalt i-a condamnat fără ocol cruzimile. În funcție de versiune, fie unul, fie celălalt dintre cei doi călugări a fost tras în țeapă.
După altă legendă, Vlad ar fi înscenat un furt (o pungă cu 50 de galbeni) unui boier din Sfatul Țării, după care acesta, în fața domnitorului, a pretins că i se furaseră 100 de galbeni. Pentru minciuna sa, a fost tras în țeapă.
VLAD ŢEPEŞ
(1448,1456-1462,1476)
I. Originea lui Vlad Ţepeş
-nepotul lui Mircea cel Bătrân
-fiul lui Vlad Dracul
-copilăreşte la Sighişoara
II. Politica internă
-întărirea autorităţii domneşti
-reorganizarea Sfatului domnesc
-organizarea oastei domnului
- 20 septembrie 1459-prima menţiune despre Bucureşti
-măsuri aspre împotriva boierilor răzvrătiţi, a hoţilor, tâlharilor
III. Politica externă
-1457 sprijină urcarea lui Ştefan la tronul Moldovei
-1456-1460 conflicte cu patriciatul săsesc
IV. Conflictele cu turcii
-1459 refuză să plătească haraciul şi ,,tributul sângelui” către turci
-1461 pedepsirea trimişilor otomani la Giurgiu
-1462 expediţia lui Mahomed al II-lea în Ţara Românească, se încheie cu un eşec la Târgovişte, când Vlad îl atacă în noaptea de 16/17 iulie
-1462 îşi pierde tronul datorită trădării boierilor
-1476 domneşte două luni şi este ucis de boieri
- înmormântat la Snagov
haraci - tribut anual pe care țările vasale îl plăteau Imperiului Otoman
tribut - dare în bani percepută de către domnitori pentru Poarta Otomană
vasalitate - situație de dependență politică a unei țări față de alta, cu păstrarea autonomiei
mercenari- soldaţi plătiţi
Fişă de lucru
I. Asociaţi următoarele evenimente:
A. sprijină urcarea la tron a lui Ştefan cel Mare
B. Vlad Ţepeş este ucis de boieri
C. Vlad Ţepeş devine domnul Ţării Româneşti
D. Vlad Ţepeş refuză să plătească tribute turcilor
E. atacul de noapte de la Târgovişte
1. 1459
2. 16/17 iunie 1462
3. 1456
4. 1476
II. Alegeţi răspunsul corect:
1. Cu cine este înlocuit la tron Vlad Ţepeş?
a) Bogdan al II-lea
b) Iancu de Hunedoara
c) Radu cel Frumos
d) Dan al II-lea
2. În ce an şi-a recăpătat Vlad Ţepeş tronul?
a) 1476 c) 1459
b) 1501 d) 1462
3. Care rege al Ungariei l-a închis pe Vlad Ţepeş la Buda?
a) Vladislav al III -lea Jagello
b) Vladislav I Jagello
c) Albert de Austria
d) Matei/Matia Corvin
4. Din ce familie facea parte Vlad Ţepeş?
a) familia Dăneştilor c) familia Corvinilor
b) familia Drăculeştilor d) familia Muşatinilor
